XI. CE AI AFLAT?

Un rahat! Nu ai aflat nimic. Voiai si tu sa stii daca exista Dumnezeu, cum e dupa ce mori, sau macar o reteta de mancare, daca nu o dieta sau un program de exercitii fizice. Nici macar ce cred autorii despre aceste lucruri nu ai aflat…

Totusi, nu ai primit nimic? Da, ce sa spun, niste intrebari. Pai tot eu sa aflu?

Altfel cum? La ce te ajuta sa mai afli pararea cuiva? Ai deja atatea religii, filosofii si stiinte ce (par) sa se bata cap in cap; la suprafata, cel putin.

XI.1. ESENTA

Instrumentul – receptivitatea.

Locul – tacerea.

Scopul – alinierea / incadrarea (fara frictiuni!).

In Ansamblu/ Totalitate/Dumnezeu.

Scop in care

• mai intai constientizeaza harmalaia din capul tau; din minte, adica
• apoi, dialogul interior. Prin el pare ca ne-am dezvoltat abilitatile mentale care ne-au separat atata de celelalte specii, dar tot el ne tine ocupati permanent si astfel ne impiedica sa percepem realitati mai diafane (dar mai stabile!)
• incearca sa te plasezi cat mai mult in rolul de observator a ce se intampla (iesind astfel de pe pilot automat)
• si sa te cauti cat de des si mult poti
• (si tot negasindu-te) asa poti sa ajungi la punctul la care (brusc sau gradual) se dizolva senzatia de separare de restul; e un fenomen energetic pe care il simti, nu o idee pe care o gandesti.

Sunt unii la care senzatia de separare (numita bombastic – disparitia eului, marea moarte, etc.) se dizolva fara niciun efort. Da, dar cati sunt in situatia asta? Pentru cei mai multi, pare-se ca e nevoie de efort (consecvent).

Pana acolo, insa, invata sa te relaxezi. Incearca sa fii cat mai destins. Cat mai putin tensionat. Pe toate nivelurile pe care le poti percepe. Incepand de la corpul fizic, fireste. Ai observat cu siguranta cum o tensiune in muschii gatului iti induce o stare de nervozitate careia, neconstientizandu-i cauza reala, esti tentat sa o atribui unui eveniment sau unei persoane cu care esti in contact atunci. Din pricina disconfortului fizic (pe care de cele mai multe ori nici nu-l constientizezi) te rastesti la cel din fata ta. Si intr-un interval de timp infinitesimal mintea iti produce spontan o justificare retroactiva pentru suparare; fabrica pe moment un motiv pentru a prezenta atacul tau asupra altuia ca reactie de aparare (fireste, intotdeauna indreptatita).

Relaxarea (vazuta ca o absenta a tensiunilor) poate sa fie mai importanta decat un set de norme morale sau juridice perfecte. Daca esti rigid, rigid vei aplica si normele alea, oricat de minunat alcatuite sunt ele…

Si nu uita – credincios sau ateu, nu conteaza, meditatia ajuta. Si e un exercitiu; e ca mersul la sala – nu poti spune ca nu faci sport pentru ca esti credincios/ateu. E adevarat ca unii ii dau incarcatura spirituala (meditatiei). Dar asa si flotarile poti alege sa le faci in numele Domnului…